Atestarea istorica si documentara a comunei Hudesti
Vechimea existentei populatiei in acest nord de tara se pierde in negura veacurilor si daca n-ar exista dovezi materiale si mai apoi scrise nu ne-am putea inchipui ca stramosii nostri au trait pe aceste plaiuri. Ca si in zilele noastre, credem ca o conditie primordiala a existentei unor asezari omenesti a fost si este apa. Apa dulce a Baseului care nu seaca niciodata a dat posibilitatea ca de o parte si de alta a acestei ape sa existe din cele mai vechi timpuri asezari umane. Sigur ca fiintele umane aveau in vedere ca sa fie in apropierea surselor de apa, pe locuri bine expuse la soare, ferite de vanturi si in apropierea padurilor. In apropierea apelor pentru a o folosi la baut, la spalat, pentru pescuit si la prepararea hranei. In apropierea padurilor pentru a avea la indemana lemnul pentru foc si pentru constructia de adaposturi si la nevoie, si ca loc de refugiu in calea navalitorilor.
Un asemenea loc se afla la aproximativ 1 km la sud-est de actualele sate Vatra si Hudesti, la intersectia drumurilor care vin din cele doua sate, in apropiere de locul numit ”La brazda”. Suprafata acestei asezari este de aproximativ 10 ha, terenul are o inclinatie spre sud-est, este in apropierea sipotului de la Cresneanu si nu departe de apa Baseului. Asezarea neolitica de aici poate fi considerata leaganul aparitiei celor doua sate – Hudesti si Vatra – care cu timpul s-au tras tot mai mult catre padure.
In partea de nord a acestei asezari s-au descoperit fragmente de ceramica pictata de tip ”B”1 iar in partea de sud si sud-est ceramica gasita pare mai veche si nu are calitatea si modul de decorare caracteristica fazei ”B”. Mai aproape de apa Baseului s-au gasit fragmente de ceramica arsa, de culoare galben-rosiatica si care are pictat pe ea soarele. In zona respectiva nu s-au facut cercetari sistematice, ci doar cu prilejul unor munci agricole au fost scoase la suprafata vase aproape intregi si urmele unor locuinte cu vetre de foc perfect vizibile. Tot in aceste locuri s-au gasit unelte de silex si aschii rezultate din cioplire, greutati pentru plase de pescuit, fusciole si chiar figurine zoomorfe. Elementul cel mai remarcabil ramane insa ceramica si mai ales cea comuna, mai putin ingrijita si fara picturi precum si cea de-a doua categorie pictata in trei culori, negru si rosu pe fond brun-galben. Decorul in general este liniar iar pe unele vase este marcat cu benzi de linii paralele. Apare in mod deosebit decorul unor fragmente ceramice care simbolizeaza soarele si care dovedeste apropierea de epoca bronzului, ”epoca in care cultul soarelui devine predominant pe plan religios”.
Desi s-au facut putine descoperiri din epoca bronzului si prima varsta a fierului, cele mai multe urme de asezari dovedesc o vietuire umana permanenta pe aceste plaiuri de doina si balada. Una din aceste asezari este in apropierea podului Alexandrescu de pe panta lina de deal care urca spre locuintele de pe Lisna Noua si care in documente este cunoscuta de ”Novosalita Hudintailor”. Inclinatia terenului este tot spre sud-est, cu expunere la soare si nu departe de apa Baseului si de paraul Morii. De aici s-au cules fragmente de ceramica de o calitate destul de buna apartinand unei populatii dacice. S-au gasit de asemenea fragmente de ceramica de origine romana: torti si bucati din partea superioara a unor amfore de calitate superioara. Dupa aceste urme se poate aprecia ca asezarea dateaza din sec II, III e.n. si a apartinut unei comunitati de daci liberi si care n-au scapat de influentele civilizatiei romane, aceasta rezultand din faptul ca in apropiere s-au descoperit doua monede romane, una fiind din timpul imparatului Antonius.
Un uric din 13 decembrie 1421 prin care Alexandru cel Bun daruie ”fostei sale sotii Ringala Cneaghina unele catune, sate, targuri, elesteie si alte bunuri cat va trai aceasta. In document este mentionat prima data numele panului Gudici (Hudici) vornic”.
Sate cu vechime mare ce apartin si au apartinut de comuna Hudesti sunt Mlenauti si Bobesti care a fost desfiintat. Un document din iulie 22 cca 1643 arata ca: ”turcul fost stolnic din Cuzlau si Borileanu uricar primind porunca lui Vasile V.V. sa aleaga hotarul satului Mlenauti, daruit de Miron Barnovschi V.V. manastirii Solca si jumatate din Silistea Licina, cumparatura lui Evloghie episcop din Radauti de la Moisanu cum si cu Petrica, ginerele Tolocicoaei cu fratii lui, strangand oameni tineri si batrani megiesi din Bobesti, Petre Rosca din Concesti, Gherasim, Andrei Murguian, Toader diac, fiul lui Pricop Bobascu din Cuzlau, Miron din Bobesti…popa Toader din Havarna…,Iatico din Hudesti care a fost Licina, Glige din Hudesti…,au aflat cum sa le desparta in jumatate hotariul Mlinautilor si Silistea Lisna.
Aşezarea geografica
Fiind o veche aşezare moldoveneasca, comuna Hudesti este situata in partea de N-E a tarii, pe malul drept al raului Prut, pe soseaua Dorohoi – Darabani la intersectie cu paraul Baseu. Calatorul care vine de la Dorohoi, dupa ce trece de localitatea Lisna, intra pe teritoriul comunei Hudesti la kilometrul 23, in satul Mlenauti, care apartine de comuna Hudesti, comuna ce se afla la nord de paralela 480, adica la 480 10’ 25’’ latitudine nordica si la 260 30’ 15’’ longitudine estica. Comuna Hudesti se afla la o distanta de 67 km de resedinta judetului Botosani si de 25 de km de cea mai apropiata statie de cale ferata, la Dorohoi.
Comuna noastra se invecineaza la nord cu Republica Ucraina si satul Bajura, la est cu localitatea Concesti, la sud-est cu localitatea Havarna, la sud cu localitatea George Enescu si la vest are ca vecina comuna Suharau. Satele sunt asezate pe un grup de dealuri si vai de o parte si de alta a paraului Baseu. Cel mai inalt punct de relief se afla la Poiana Nanta 287,7 m, iar cel mai de jos pe Valea Prutului, langa Balta Gheorghiu la 121 m. Mai inalt este apoi, Dealul Baseului cu 233 m. Dealurile din partea de est si de sud-est au forma unor platouri cu terenuri arabile, bune pentru agricultura, iar in partea de nor-vest şi nord in majoritate sunt acoperite cu paduri, cu excepţia Dealului Turcanilor si a Dealului Barancii, care in trecut erau acoperite tot cu paduri, dupa cum se poate vedea pe hartile mai vechi.
Terenurile mai bune pentru agricultura si care pot da recolte mai bogate, daca sunt lucrate, sunt cele de pe Lisna, Podul Manolii, Puturoasa, Ceacar, Cuzoaia, Dealul Graie, Dealul Izvorului, Dealul Crucii, Ciritei, Cresneanu etc.
Paraul Baseu izvoraşte de sub panta unui deal din Cristinesti, trece prin comuna Suharau, Hudesti, Havarna, Stiubeieni, se uneste cu paraul Podriga langa Saveni si se varsa in raul Prut in apropiere de Saveni. In unii ani ploiosi colecteaza mari cantitati de apa, iesind din matca si provocand pierderi insemnate pentru fanete si culturi agricole. De pe teritoriul comunei Hudesti, Baseul primeste ca afluenti :paraul Alb, paraul Floroiu, paraul Ursoiu, paraul Sipotului, paraul Carierii, paraul Rastoaca, paraul Morii si paraul Satului(Vatra).
Suprafaţa comunei Hudesti este de 10.449 ha.,fiind cea mai mare comuna din judetul Botosani ca suprafata, din care fondul agricol reprezinta 7.385 ha. si cuprinde 5495 ha. arabil, 1.540 ha pasuni, 202 ha. fanete, 13 ha vii, 42 ha livezi. In fondul neagricol sunt cuprinse 2.129 ha padure,5o7 ha iazuri si balti şi 611 ha drumuri publice, poteci, terenuri neproductive si constructii.
Clima
Asezata in nord-estul tarii, comuna Hudesti, din punct de vedere climateric simte influenta raului Prut, care in unele zile ale anului aduce cu apa sa rece valuri de aer dinspre izvoarele sale. Carpatii nu mai constituie in aceasta zona un obstacol pentru curentii atmosferici din nord si din nord-estul tarii, dinspre Campia Rusa, ci mai degraba opresc influentele meridionale care vin dinspre sud-vest si care uneori patrund cu greu pana in aceste locuri. De aici nuantele racoroase ale climei cu ierni prelungite si chiar cu deficite de precipitatii. Padurile de foioase din apropierea comunei si relieful cu altitudini relativ coborate creeaza conditii locale de clima favorabile culturii porumbului, graului, florii soarelui, cartofilor, soiei si chiar sfeclei de zahar. In unii ani, iarna ocupa aproape jumatate de an cu aerul rece si uscat (1996), cu geruri intense noaptea, provocate de invazia aerului polar care vine dinspre nord fara niciun fel de opreliste. Indicele de confort termic este mai scazut in unele zile si nopti de iarna, datorita si Crivatului care bate dinspre nord cu o viteza de 60-70 km./ora inzapezind unele drumuri si facand aproape imposibila deplasarea oamenilor .
Iarna incepe in unii ani de pe la 7-8 noiembrie si tine pana chiar in a doua jumatate a lunii aprilie, temperatura ajungand in ianuarie si februarie catre -30 C. E drept ca exista si unele ierni mai blande. Stratul de zapada ajunge pana la 20-30 cm. si protejeaza culturile de toamna – in general grau – de influenta gerurilor. Deoarece sezonul rece se prelungeste pana catre sfarsitul lui aprilie se intarzie cu doua – trei saptamani inflorirea pomilor cat si semanatul culturilor de primavara fata de localitaţile din sudul tarii si chiar fata de Botosani, ceea ce face ca si recoltarea sa intarzie pana in octombrie sau chiar si in noiembrie. La prelungirea timpului friguros concureaza si perioadele de bruma. Toamna, ea cade, chiar si in luna septembrie macelarind gradinile de legume si zarzavat, neprotejate si primavara cateodata in luna mai cand prinde o serie de pomi infloriţi, dijmuind astfel recoltele de fructe.
In sezonul cald pot aparea doua situatii sinoptice mai caracteristice pentru comuna noastra : una cand se propaga aerul racoros cu precipitatii si intensificari de vant dinspre nord si nord-vest, cu ploi multe in averse, descarcari electrice si uneori chiar cu grindina si alta cu vreme secetoasa, cu cer senin, fara vant, determinata de existenta unui anticiclon de inaltime in estul continentului cand poate patrunde aerul tropical, specific mai mult in ultimele veri. Sigur ca peste aceste doua situatii se pot ivi si altele intermediare cu variatii neasteptate. Verile sunt, in general, suficient de calduroase pentru a asigura coacerea cerealelor, ceva mai moderate decat in sudul tarii. Exista zile cand temperatura depaşeşte +35 C. In aceste zile, soarele dogoreste puternic in timpul amiezii, iar catre seara isi domoleste caldura care devine mai suportabila pentru oameni, animale si vegetatie.
Vanturile bat frecvent dinspre nord-est si mai ales dinspre nord avand o viteza medie de 3-4 m./secunda, dar si cu unele intensificari. Numarul zilelor cu vant puternic este de 25-30 zile pe an. Aceste situatii ar putea oferi conditii pentru realizarea unor instalatii eoliene care sa produca curent electric si pentru gospodarii din Hudesti. Avand in vedere ca in apropierea comunei noastre exista o suprafata mare de padure, putem aprecia ca teritoriul comunei noastre beneficiaza de o circulatie normala a maselor de aer, favorabila mentinerii unei atmosfere relativ stabile in zona.
Flora si fauna
Alaturi de terenurile agricole, o bogatie a comunei Hudesti, o constituie padurile care sunt o continuare a Codrilor Hertei si care ocupa peste ¼ din suprafata totala a comunei. In Dictionarul geografic al judetului Dorohoi din 1891 se mentiona ca padurea de la Hudesti este vestita in intreaga plasa atat prin intindere si frumusete,cat si prin calitatea lemnului de constructii. Padurile care se afla in partea de nord a comunei, contin foioase in care predomina fagul, stejarul, dar mai ales carpenul si plopul apoi paltinul, frasinul, teiul si salcia, jugastru si ulmul care in ultima perioada a inceput sa se cam usuce. Spre Baranca si mai ales in Lunca Prutului creste rachita si lozia din care se confectioneaza cosuri, paniere si alte produse de uz gospodaresc. Una din bogatiile acestor locuri o constituie pajistile de fan care se afla in jurul padurilor, in poienile padurilor si in locuri ce nu pot fi cultivate cu cereale. Raman de neuitat privelistile frumoase oferite de aceste terenuri unde infloresc romaniţa, sanzienele, sulfina, coada soricelului, rochita randunicii peste verdele crud al ierbii de primavara si care incanta ochiul calatorului in mod placut. De-a lungul paraului Baseu, pe malurile iazurilor si mai ales in Lunca Prutului creste stuful care este folosit la acoperirea grajdurilor, a saivanelor, a cotetelor si mai recent si la acoperirea caselor, in special, in satul Baseu . Casele acoperite cu stuf tin racoare vara cand afara nu poti sta de caldura si sunt mai calduroase in timpul iernii. Tot in aceste locuri mai cresc papura si rogozul din care in vremurile nu prea indepartate se faceau diferite impletituri folositoare vietii oamenilor.
Primaria de la Hudesti
Primaria este motorul principal al oricarui mecanism social din oricare localitate a lumii. Aici se pot rezolva unele probleme mai simple sau chiar complicate ale cetatenilor comunei, aici se colecteaza taxele si impozitele, aici se dirijeaza paza şi ordinea in comuna, aici se urmareste aplicarea hotararilor Consiliului local in activitatile sociale, politice, culturale, sportive, de invatamant, sanatate si pe linie de culte.
Tinandu-se cont de particularitatile existentei fiecarei persoane precum si de pozitia marginala pe care anumite comunitati le acuza in societatea romaneasca si, mai ales, in societatea hudesteana, dezvoltarea comunei Hudesti poate fi singura solutie care poate conduce catre reabilitarea socio-economica, catre o viata mai buna pentru toti locuitorii comunei noastre.
In acest sens, producerea bunastarii la un nivel cel putin satisfacator nu poate fi realizata decat prin programe de reabilitare a conditiilor economice colective (pietruirea si asfaltarea drumurilor, extinderea aprovizionarii cu apa, imbunatatirea iluminatului public, imbunatatirea conditiilor de invatamant, extinderea spatiilor verzi, protejarea mediului ambiant) iar pe de alta parte prin mobilizarea unor resurse economice comunitare colective, avand in vedere si crearea de noi locuri de munca in cadrul comunei Hudesti.
Se poate afirma ca pana in prezent s-au obtinut unele rezultate bune, dar nu pe masura posibilitatilor existente la nivelul comunei noastre.
In noile conditii se face tot mai simtita nevoia, cel putin in infrastructura, a parteneriatului public – privat. In acest sens, si la nivelul comunei Hudesti ar trebui sa se vada o crestere mai mare a disponibilitatilor sectorului privat de a prelua o parte din responsabilitatile si riscurile sectorului public, iar pe de alta parte a sectorului public de a privatiza unele servicii de utilitate publica. Pe langa alte metode traditionale acest parteneriat trebuie privit ca o opţiune viabila chiar si la nivelul comunei Hudesti.
Primarul ales reprezinta localitatea si pe locuitorii ei. El trebuie sa asigure ordinea, fiind in stransa colaborare cu Politia; vegheaza la respectarea drepturilor cetatenilor; este ordonator de credite; este administratorul bunurilor comunei; se preocupa de calitatea si intretinerea drumurilor si podurilor publice; oficiaza casatoriile; se preocupa de bunul mers al treburilor din comuna.
Inainte de 1990 multi primari, mai mult impusi decat alesi s-au angajat ca vor face si vor drege. E necesar sa recunoastem ca s-au facut si unele lucruri bune dar nu pe masura conditiilor si posibilitatilor existente la Hudesti.
Primaria Hudesti s-a infiintat in anul 1864 avand ca primar pe Ion Boldur-Latescu, fiul hatmanului Iordache Costache Boldur-Latescu. La conducerea primariei din Hudesti s-au perindat multi oameni gospodari, fruntasi ai satelor, in frunte cu boierii Ion Boldur-Latescu si mai apoi Ion Frank. Amintim aici pe cei mai de seama: Ion Cront, Neculai Panaintescu, Vasile Sofronescu, Costache Chitac, Dimitrie Dron, Costache Horeanu, Constantin I. Horeanu, Chirica A. Rosu, Ion Moşneguţu şi C. Horeanu. Prin Decretul Regal Nr. 4036 din 7 dec. 1929, comuna Hudesti a fost desfiintata si trecuta la comuna Suharau, iar in fiecare sat s-a desemnat cate un primar si un ajutor de primar.
Facand parte din judetul Dorohoi prin Decizia 4651 din 23 martie 1930 s-a facut reorganizarea satelor dupa cum urmeaza: Baranca si Suharau, Alba si Comanesti, Lisna, Mlenauti si Baseu, Vatra si Lupeni. La 1 noiembrie 1930 Consiliul judetean Dorohoi a aprobat reinfiintarea comunei Hudesti. Era explicabil acest lucru intrucat distanta pana la Suharau era destul de mare, comuna destul de mare si cat putea un om sa conduca si sa controleze. Au urmat ca primari: Theodor Antochi, Gh. Manolea Chitac, Gh. Ursu, Chirica Rosu, Dumitru Burlacu, Vasile Rosu, Gh. Guragata, Vasile Olaru, Gh. Mirauta, C.V. Chitac, Ion Fasola, Vasile Mirauta, Vasile Apatachioae, Fatache Danila Olaru, Gh. Parpauti, Gh. Stefancu.
In anul 1954 primaria si-a schimbat denumirea in Sfatul popular. De aici incolo vom vorbi despre presedinti ai Sfatului popular Hudesti si anume: Gh. Zbughi, C-tin Colescu, Vasile Barbazan, Th. Agoroae, Toader Leonte, Gh. Stefancu, D-tru Farcas, Petru Sarghi, Alexandru Hutanu.
Dupa 1989 s-a revenit la denumirea de primarie si de primar. Viorel Atomei a fost primar pana in 1996, a urmat D-tru Harabula si apoi din nou Viorel Atomei care este si in prezent, primarul comunei. Mai trebuie sa mentionam ca de-a lungul timpului din comuna Hudesti au facut parte si satele Concesti si Movileni intre 1887 si 1903 cu resedinta primariei in satul Vatra. In 1988 comuna Concesti a fost din nou desfiintata si trecuta la Hudesti pana in 1989.
Satul Mlenauti pana in anul 1925 a fost parte din comuna Suharau, iar apoi a revenit la comuna Hudesti. La fel satul Baranca, pana in 1925 a apartinut de comuna Oroftiana, iar din 1925 a trecut la comuna Hudesti.
Comuna Hudesti a facut parte din Plasa Prutul de Sus, apoi din plasa Herta, mai apoi din raionul Darabani subordonat regiunii Suceava, apoi din raionul Dorohoi si mai actual din judetul Botosani.
In anul 1968 o serie de sate au fost unificate astfel Vatra cu Lupeni sub denumirea de Hudesti, Baseul si Mlenauti sub denumirea de Mlenauti, folosindu-se denumirile de Hudesti 1 si Hudesti 2 sau Mlenauti 1 si Mlenauti 2. Aceasta situatie a existat pana in 2002 cand in urma unui referendum organizat la nivel de comuna s-a revenit la denumirile Vatra, Alba, Baseu iar Lupeni a devenit Hudesti. Asa ca in prezent comuna are satele Hudesti, Vatra, Alba, Baranca, Mlenauti si Baseu. Catunele Lisna Noua si Podis sunt spre lichidare.
Privitor la personalul Primariei Hudesti trebuie de aratat ca la inceput era doar primarul. Ulterior s-a introdus si ajutorul de primar care nu stim daca era platit de stat sau lucra onorific. La un moment dat a aparut si functia de notar, apoi cea de perceptor sau casier si mai apoi cea de contabil. Exista si functia de guard, indeplinita la Hudesti de doi locuitori, comuna fiind destul de mare.
Consiliul local si executivul primariei cauta solutii pentru obtinerea finantarii unor noi proiecte a caror realizare sa rezolve problemele cu care se confrunta locuitorii comunei Hudesti fiind pe primul loc imbunatatirea infrastructurii, alimentarea cu apa, canalizare si mai multe locuri de munca. S-a trecut la intocmirea unui proiect integrat care cuprinde: Extinderea sistemului de alimentare cu apa, canalizare si o staţie de epurare, reabilitarea Caminului cultural de centru, infiintarea unui centru pentru copii cu nevoi speciale. Un alt proiect prevede amenajarea unei baze sportive moderne si construirea unei sali de sport unde sa se desfasoare activitatile sportive ale tinerilor din comuna si ale tineretului scolar. Un alt proiect ar fi reamenajarea si extinderea parcului dendrologic de langa curtea I. Franc, parc care ar trebui macar sa fie pastrat si in care sa se organizeze in timpul verii diferite manifestari artistice si concursuri intre formatiile artistice de la scolile comunei. Si ca sa nu pierdem din vedere, va trebui sa acordam o mai mare atenţie pastrarii traditiilor si obiceiurilor vechi pentru ca si comuna Hudesti sa aiba ceva specific in Uniunea Europeana, iar parcul comunal sa aiba stralucirea de alta data. E nevoie de munca, pricepere, intelegere, unire, disciplina, ordine si curatenie si pe deasupra de intelepciune. Trebuie sa dispara din capul multora lozinca ”lasa ca se poate si aaa”. Lupta partinica trebuie sa dispara daca se vrea un bine pentru locuitorii comunei Hudesti. Daca va fi unire se vor putea face multe lucruri bune la Hudesti si locuitorii vor aprecia munca fiecarui salariat care lucreaza in cadrul primariei din Hudesti.
